Zi de zi in pantecele tale, fatul traieste la unison cu tine. O data cu nasterea, indiferent cum se intampla ea - pe sus sau pe jos (cum ar spune medicii), prin separarea corpurilor voastre, starea simbiotica in care va aflati este sparta, destramata cel putin la nivel fizic. Din doi in unu se trece la etapa de unu la(nga) unu, din incorporare in alipire.
Asadar, prima experienta a separarii este traita la momentul nasterii, de aceea este foarte important modul in care se intampla, decurge nasterea. Este o nastere indusa, declansata medicamentos pentru ca mamei ii este teama de neprevazut sau pentru ca medicul o impune? Este o nastere prematura, la termen sau postmatura? Este o nastere pe cale vaginala, prin cezariana la cald (debut cu contractii) sau la rece (fara contractii, pogramata)? Este un travaliu lung, greu, dureros, epuizant sau unul usor si rapid? Este o nastere cu sau fara complicatii?
Te invit acum, pentru cateva minute sa iti aduci aminte cum a fost pentru tine experienta nasterii? Cum a fost sa te separi fizic de corpul bebelusului tau?
Ulterior, dupa ce se naste, de la o luna la alta, bebelusul creste vazand cu ochii, devine din ce in ce mai prezent, face o multime de achizitii psihomotrice: se intoarce de pe o parte pe alta, sta in sezut cu sprijin, apoi fara sprijin, exploreaza obiectele manevrandu-le si intorcandu-le de pe o parte pe alta, merge de-a busilea, incepe sa vorbeasca etc. Devine deci, din ce in ce mai independent, descurcandu-se din ce in ce mai bine spe cont propriu - se indreapta singur spre jucariile cu care doreste sa se joace sau le cere strigand si aratandu-le cu degetul, ba chiar incepe sa manance singur ducand la gura bucati de fructe sau alte alimente si culmea! mestecandu-le fara ajutorul mamei sau bunicii. Este uimitor! Atat de mic si atat de autonom (nu deplin, insa).
 |
| Atelier de Separare, Lacrimi, Crize prin stimulare senzoriala si joc |
 |
| Atelier de Separare, Lacrimi, Crize prin stimulare senzoriala si joc |
Si totusi, indata ce dai sa iesi din peisajul lui indepartandu-te sau iesind din incapere, copilul devine din ce in ce mai atent, apasand butonul de alarma cu lacrimi, crize, maraieli si tipete. Cum vine asta? Pe de o parte se descurca singur, pe de cealalta se agata strans, aproape cu disperare de hainele tale?
Ei bine, incepand cu cea de-a doua jumatate a primului sau an de viata, copilul face un salt in dezvoltarea lui psihoemotionala, iar unul dintre semnele acestei dezvoltari este tocmai anxietatea de separare, semn ca face niste diferentieri si incepe sa inteleaga niste lucruri, insa este un nivel primar, incomplet, pentru ca ce nu poate intelege el acum (datorita insuficientei maturari din punct de vedere neurologic) este ca ceea ce dispare reapare mai tarziu.
 |
| Atelier de Separare, Lacrimi, Crize prin stimulare senzoriala si joc |
Gestionarea anxietatii de separare este o poveste comuna atat mamei, cat si copilului. Care este prima experienta pe care ti-o amintesti in care ai fost separata de parintii tai? Cum au reactionat ei? Dar tu? (Adult Interview Attachment - M. Ainsworth) Felul in care ea si-a integrat tema separarii de figura sa de atasament o va face sa sustina sau dimpotriva sa saboteze (nu intotdeauna constient) procesul separarii, al diferentierii, al individualizarii copilului ca persoana diferita de persoana ei, cu un alt destin. Propria separare a mamei este componenta cea mai semnificativa a acestui proces, peste care se cupleaza celelalalte ingrediente - capacitatea de a-l implica pe tata in relatia cu copilul, de a-l provoca pe copil sa fie din ce in ce mai sigur pe el, de a introduce structura prin reguli si fermitate in relatia cu el.
- De ce este separarea o tema atat de importanta in dezvoltarea copilului? Va creste si va uita. - ar spune unii.
- Pentru ca viata este un sir lung de separari. Separarea de educatoare, de invatatoare, de bunici, de colegi si prieteni, de copilarie, adolescenta, de prima iubire, de sot(ie)etc. Si pentru ca toate aceste experiente se suprapun peste experienta-matrice - prima dintre ele, prima separare de figura de atasament, care se pastreaza in memoria celulara, corporala. Poate ca mai tarziu, bebelusul devenit copil sau adult nu va putea pune in cuvinte prin ce trece, insa corpul sau va fi cel care va spune totul prin reactiile sale. Te-ai intrebat oare de ce in urma unui divort, unele persoane fac depresie (cu diagnostic clinic), in timp ce altele sufera o perioada scurta de timp, dupa care isi resemnifica experienta si merg mai departe in viata incarcate cu resurse noi?!
 |
| Atelier de Separare, Lacrimi, Crize prin stimulare senzoriala si joc
In ceea ce ii priveste pe bebelusi si copiii mici, gestionarea anxietatii de separare implica o combinatie de joc, exercitii si activitati fizice (sustinerea dezvoltarii si independentei motrice si nu numai), reguli, implicarea tatalui, elemente de socializare, toate impachetate intr-un ambalaj atragator si presonalizat fiecarui copil.
|
Atelier de Separare, Lacrimi, Crize prin stimulare senzoriala si joc - Camelia Chetu, MotherHood Center
Separarea, ca orice alta experienta acceptata si integrata devine revelatoare de intelesuri personale si noi resurse facilitand lansarea increzatoare in viata. Ori poate tii sa-i demonstrezi permanent copilului ca tu stii cel mai bine, ca doar langa tine este in siguranta, ca fara tine nu s-ar putea descurca sau cum ar spune versurile cantecului din filmul de desene animate Rapunzel: Mama e aici, Mama te păzeşte,/ Draga mea, să-ţi vând un pont: Lasă drama, stai cu mama MAMA ŞTIE TOT! Haha, Mama ştie tot, îţi mai zic odată, singură n-o să rezişti! Îmbrăcată prost, împiedicată, oamenii sunt egoişti/ Eşti ca un copil, mergi ca o băbuţă/ Neglijentă, întrebi tu, Ce-i? Unde m-ai pui ? că eşti cam plinuţă, Îţi spun, asta cu tot dragul, Mama ştie tot, mama te ajută, Doar un lucru vreau să-ţi cer..... FĂ CA MINE ŞI E BINE, MAMA ŞTIE TOT! - (https://www.youtube.com/watch?v=swkLu3ZQq3s)
Inspiratia vine din separare!
Cuvinte-cheie: bebelusi, ateliere bebelusi, cursuri bebelusi, psihologie, parenting, Motherhood Center, Cabinet Individual de Psihologie Camelia Chetu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu