Un copil are nevoie ca mama lui sa se ocupe si de ea, nu doar de el. Sa faca ceea ce-i place si ce-i trebuie: sa citeasca sau sa scrie, sa faca sport, sa munceasca, sa inceapa proiecte noi, sa mearga la coafor si manechiura, sa iasa la intalniri cu fetele sau sa plece in vacanta doar cu sotul ei. Copilul are nevoie de toate astea, pentru ca el are nevoie de o mama care sa stea bine cu capul.
Asadar, cu ce se mai ocupa mamele in afara de a fi doar mame, bazaind toata ziua si toata noaptea in jurul copiilor?! Pot sa mai faca ele si altceva?
Si pentru ca cel mai la indemana ne sunt mamicile din comunitatea MotherHood Center, o sa facem in continuare referire la ele, la cele care ne vin acum in minte, provocandu-va si invitandu-va ca in sectiunea de Comentarii sa ne spuneti experientele voastre de acasa sau de la birou.
Dupa ce s-a pregatit pentru nastere si pentru ingrijirea copilului in cadrul centrului, Diana Dumitriu s-a apucat de scris si si-a lansat de curand, pe 22 Mai 2014, prima carte - Sort si Media (Ed. Tritonic) in care faciliteaza intalnirea dintre sport, media si scris.
Diana Vasiliu dupa o poveste de dragoste cu tigarile, intoarce cartea. Renunta la tigari, face un copil, se specializeaza in strategii eficiente antifumat - Allen Carr Easyway, darama rezistentele dependentei de tutun si conduce periodic grupuri pe aceasta tema, avand rezultate foarte, foarte frumoase. Pentru fumatorii care isi doresc sa se lase de acest viciu, Diana are ac de cojocul viciului, desigur obligatoriu cu implicare recirpoca.
Cristina Suschevici la nici macar doi ani de cand este mama cauta in business raspunsul la intebarea: Cum sa-l am pe copil aproape de mine cand sunt la serviciu? si implementeaza practic in Romania o idee destul de raspandita in alte tari, respectiv cresa in cadrul mediului corporatist. Astfel, ia contur proiectul ei cum altfel decat Kids at Work, care are la baza filosofia Montessori.
 |
Pe langa cele 3 mamici prezentate aici, stim ca sunt o multime care incearca si reusesc sa impleteasca cresterea copilului cu propriile pasiuni/ obiective. Da, nu-i deloc usor, dar cine spune ca sunt incompatibile?
Inspiratie din pasiunile mamelor.
Cu drag,
NB: Suntem tare mandre de ele, pentru ca dincolo de faptul ca sunt ale noastre, ca au participat la un loc la toate cursurie si atelierele MotherHood Center, au curajul sa riste, sa se lupte cu rezistentele lor si sa faca ceea ce le place. Bravo, fetelor!
Desi inainte de nasterea Sarei imi propusesem sa fac o multime de lucri ( sa pictez, sa scriu, sa invat o limba straina noua, daca s-ar fi putut, chiar o limba "rara", sa citesc mai mult, sa iau cursuri de balet) s-a dovedit ca socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, cum spune un proverb romanesc...in loc de aceasta lista "idilica" de preocupari, m-am ales cu nopti nedormite si zile pline de activitati necunoscute care veneau de-a valma peste mine si ma lasau pana la sfarsitul zilei fara vlaga. Norocul meu este ca sunt o persoana care se adapteaza destul de usor si dupa ce m-am dezmeticit am realizat ca am crescut o minune si ca Dumnezeu si-a picurat cu blandete in viata mea o bucatica din maretia Sa si a apus peste sufletul meu sentimentul ca am realizat cel mai important lucru din viata meu...sentiment ce nu poate fi constientizat decat dupa ce dai nastere unui copil. Sara are acum sase luni si jumatate si eu am inceput incet, incet sa traiesc si pentru mine, nu doar pentru si prin ea. Am revenit la lista mea "idilica" si incet incet am inceput sa o adaptez in functie de timpul pe care il am. De citit am citit mereu. Din fericire,sunt genul care mereu are de citit cate cava si citesc cam tot ce-mi pica in mana, chiar si sotul mi l-am "procurat" de la biblioteca :). Inainte citeam in drum spre serviciu si putin seara inainte de culcare si imi inchipuiam ca, stand acasa, o sa aloc mai mult timp acestei pasiuni. Cand s-a nascut Sara, incercam sa citesc cand dormea in timpul zilei dar adormeam si eu aproape instantaneu...ajunsesem sa citesc mai putin ca inainte. Acum am revenit in forta si am inceput sa iau cartile din biblioteca la rand. Mentonez ca majoritatea cartilor pe care le detinem sunt sunt "pe sufletul nostru". Cursurile de balet au devenit cursuri de aerobic, la domiciliu, ce-i drept, dupa niste filmulete interesante de pe internet (rezultatele nu au intarziat sa apara si acum am ajuns la greutatea dorita, mai am putin si fac "patratele" pe abdomen). La capitolul pictat si scris stau mai prost, ma inconjor cu schite in carbune si pe ici pe colo cate un aforism sau o cugetare personala presarata pe cate o bucata de hartie care deseori ajunge mototolita printr-un colt al camerei si e adunata chiar inainte de a ajunge la gunoi de sotul meu care cu rabdarea caracteristica incearca sa ma convinga ca am talent si imaginatie...Invatatul unei limbi straine "rare" a pierdut teren in fata altor activitati pur cotidiene, iesitul in parc sau la un ceai intr-o locatie draguta si de preferat in aer liber si alte lucruri mici dar indispensabile in conditiile date.
RăspundețiȘtergereCu siguranta nu stiu ce imi va rezerva viitorul dar stiu ca acest copil mi-a dat forta sa imi urmez visurile, nu prin ea ci prin mine...ea are o viata intreaga sa si le traiasca pe ale ei....
Cu drag pentru toate mamicile la inceput de drum,
Andreea Lizi Costache